Rezultate · actualizat 07.09.2026

De ce au nevoie cu adevărat primăriile din România

Am întrebat 3.001 primării cum gestionează în prezent câinii comunitari și pe cei cu proprietar și unde ajung la limite. 105 răspunsuri au putut fi analizate. Iată rezultatele – complet și fără înfrumusețare.

Primării contactate
3.001
Răspunsuri primite
132
o rată de răspuns de 4,4 %
Răspunsuri analizate
105
cu consimțământ explicit

Cum trebuie citite aceste cifre

  • Din 3.001 primării contactate, 132 au răspuns. Analiza se bazează pe cele 105 răspunsuri pentru care există consimțământ explicit pentru prelucrare.
  • O rată de răspuns de 4,4 % înseamnă că participanții formează un grup autoselectat – probabil primării cu o capacitate administrativă peste medie, cu o presiune resimțită de a acționa sau ambele.
  • Rezultatele trebuie citite ca o imagine a primăriilor care au răspuns, nu ca un eșantion reprezentativ pentru toate primăriile din România.
  • Primăriile sunt prezentate exclusiv la nivel de județ, niciodată nominal. Date la 7 septembrie 2026.

Cine a răspuns

105 primării respondente
Regiune (regiune istorică)
Moldova
32
Muntenia
26
Transilvania
19
Banat
8
Crișana
6
Oltenia
6
Maramureș
5
Dobrogea
3
Mărimea localității (locuitori)
2.000–10.000
69
sub 2.000
21
10.001–50.000
13
peste 50.000
2

Studiul ajunge mai ales la comune mici și mijlocii – exact acolo unde câinii fără stăpân întâlnesc rareori structuri proprii.

Situația la fața locului

Autoevaluarea primăriilor
Câini liberi (estimare)
0–20
34
21–50
32
51–150
21
151–400
10
peste 400
1
necunoscut
7
Evoluția (ultimii 2 ani)
în scădere puternică
13
în scădere ușoară
26
stabilă
31
în ușoară creștere
20
în creștere puternică
15
Câini nesterilizați – inclusiv câini cu stăpân
33 de primării nu pot estima deloc acest număr.
În cazul câinilor comunitari vizibili, doar 7 primării nu au putut răspunde. Însă sterilizarea nu privește doar câinii fără stăpân, de aceea am întrebat separat despre toți câinii nesterilizați – și acolo se oprește cunoașterea administrației.

Ce se face în prezent

Măsuri utilizate · răspunsuri multiple posibile
CNVR – prindere, sterilizare, vaccinare, returnare
43
nicio metodă sistematică
42
adopție / plasare
25
adăpost permanent
17
ucidere
6
Constatarea cea mai frapantă
Aproape la fel de multe primării lucrează fără nicio metodă sistematică, câte folosesc CNVR.

Ce structuri lipsesc

Resursele primăriilor respondente
79 %
fără adăpost propriu
83 din 105
55 %
fără buget anual fix
58 din 105
57 %
fără responsabil desemnat
60 din 105
Asistență veterinară
medic veterinar / contract
45
cel mai apropiat < 20 km
32
fără asistență organizată
21
cel mai apropiat > 20 km
7
Buget anual
fără buget fix
58
25.000–100.000 RON
25
sub 25.000 RON
14
100.001–250.000 RON
6
peste 250.000 RON
2

Unde strânge cel mai tare pantoful

Șapte domenii, evaluate pe o scară de la 1 la 5

Primăriile au evaluat șapte domenii: 1 = nicio problemă, 5 = problemă mare. Este indicată media tuturor celor 105 răspunsuri. Două domenii necesită o explicație, deoarece denumirea lor poate fi înțeleasă greșit:

Cerințe legale / administrative

Efortul birocratic la implementare – proceduri de autorizare, reguli de achiziții publice, obligații de raportare către consiliul județean și prefectură. Nu sunt vizate chestiunile juridice ale protecției animalelor în sine.

Acceptare / plângeri ale cetățenilor

Măsura în care implementarea este îngreunată de lipsa de acceptare în rândul populației – plângeri privind câinii fără stăpân, dar și rezistență față de anumite măsuri.

Cerințe legale / administrative
Ø 2,83
Acceptare / plângeri
Ø 2,71
Capacitate veterinară
Ø 2,70
Finanțare / buget
Ø 2,45
Adopție / plasare
Ø 2,27
Personal / know-how
Ø 1,85
Infrastructură
Ø 1,74
De remarcat
Nu banii și nu personalul sunt pe primul loc, ci birocrația și acceptarea la nivel local.
Toate cele șapte valori sunt sub 3 – în medie, presiunea este resimțită ca moderată. Contează deci mai puțin nivelul absolut, cât ordinea domeniilor.

Colaborarea de până acum

Experiența cu organizații de protecția animalelor
Statusul colaborării
niciodată
63
în desfășurare
23
în trecut, acum nu
19
Motivul, dacă „niciodată” (n = 63)
nicio organizație cunoscută
19
nu este nevoie
18
rețineri
16
altele
8
Cel mai frecvent motiv pentru „niciodată”
Nu lipsa nevoii, nu respingerea – ci: nicio organizație cunoscută.

Ce sprijin este dorit

Răspunsuri multiple posibile · 105 primării
Tipul de sprijin dorit
Programe de sterilizare
93
Înregistrare / microcipare
54
Sprijinirea adopțiilor
44
Educație și informare
44
Deparazitare / vaccinare
42
Adăposturi
41
Necesar estimat (pe an)
25.000–100.000 RON
47
100.001–250.000 RON
16
nu poate fi estimat
16
sub 25.000 RON
13
250.001–500.000 RON
7
peste 500.000 RON
6

Întrebarea a vizat necesarul anual de sprijin – independent de bugetul propriu actual al primăriei.

Cel mai clar rezultat al întregului studiu
93 din 105 primării își doresc sprijin pentru programe de sterilizare.

Unde presiunea de a acționa este cea mai mare

Candidați pentru prioritizare

La finalul chestionarului au fost două întrebări: „Cât de urgentă este nevoia de a acționa?” și „Cât de deschiși sunteți față de o colaborare cu CAMRO?” – ambele pe o scară de la 1 la 5. Este considerată candidat pentru prioritizare o primărie care a răspuns la ambele întrebări cu 4 sau 5.

53
candidați pentru prioritizare
din 105 primării – jumătate
29
județe cu cel puțin un candidat
fără menționarea localităților individuale
Județele cu cei mai mulți candidați
Galați 4Iași 4 Vaslui 4Prahova 3 Brăila 3Sibiu 3 Buzău 2Olt 2 Teleorman 2Timiș 2 Mureș 2Vâlcea 2 Caraș-Severin 2Ialomița 2 Vrancea 2

Din motive de protecție a datelor sunt menționate exclusiv județe. Alte 14 județe au câte un candidat.

Ce funcționează deja bine

Colaborări evaluate de primării cu 5 din 5
OrganizațieJudețCe a funcționat bine
Arca lui NorocelPrahovaMai multe campanii de sterilizare reușite, cu efect vizibil în comunitate
Tierhilfe Hoffnung – Adăpostul SmeuraArgeșSterilizare și microcipare periodică – atât pentru câinii fără stăpân, cât și pentru cei cu stăpân
Asociația Sprijină Câinii VasluiVasluiLimitarea înmulțirii necontrolate a câinilor fără stăpân
Asociația YOYO SaschizMureșSprijin constant și prompt prin finanțare și donații materiale, comunicare foarte bună
C1 TierschutzTimișPeste 160 de animale sterilizate în două campanii anul trecut, a treia este deja organizată
Happy Tails BrașovBrașovModel triunghiular: cabinetul veterinar se ocupă de capturare, adăpostul de cazare și plasare

Unde se află organizațiile de profil

Comparație externă · nu face parte din studiu
București + Ilfov
46
Iași (Moldova)
8
Galați (Moldova)
7
Bacău (Moldova)
6
Neamț (Moldova)
6
Suceava (Moldova)
6
Sibiu (Transilvania)
4
Vaslui (Moldova)
2
Botoșani (Moldova)
2
Vrancea (Moldova)
2
Bihor (Crișana)
2

Eșantion dintr-un singur director online (protectiaanimalelor.org, septembrie 2026). Fără pretenția de exhaustivitate – cifrele arată o tendință, nu o statistică oficială.

Primăriile și organizațiile nu se găsesc unele pe altele

Ce reținem din acest studiu

Cel mai frecvent motiv pentru care o primărie nu a colaborat niciodată cu o organizație de protecția animalelor nu este nici lipsa nevoii, nici respingerea – este lipsa informației. În același timp, în România lucrează numeroase organizații și echipe mobile de sterilizare care ar putea închide exact această lacună.

De aceea, următorul nostru pas este să construim o prezentare generală organizată pe regiuni: organizații și echipe de sterilizare active în România – pentru ca fiecare primărie să vadă cine lucrează în apropiere.

Sunteți o organizație sau o echipă de sterilizare și doriți să fiți incluși în această prezentare? Contactați-ne.

Mulțumim tuturor primăriilor care și-au făcut timp

105 răspunsuri analizate din opt regiuni ale României arată unde câinii fără stăpân sunt o problemă, unde lipsesc structurile și unde primăriile sunt dispuse să schimbe ceva.

Scroll to Top